10 iun. Statul paralel vs Statul perpendicular

Astazi pentru mine a fost o zi trista…
Am sa incerc sa explic. Dupa bucuria facuta de Simona (pentru care am luat trei cutii de Aspenter cu pumnul) bucurie care m-a facut mandru de originile mele, am butonat televizorul. Gresit! Am vazut pe viu diferenta dintre cele 2 Romanii. Una orientata catre viitor, liberala(nu in sensul de a simpatiza pnl), cautand bunastarea si normalitate unei tari aflat in Uniunea Europeana si celalta Romanie. Aia orientata spre trecut cu comunismul in toti rarunchii, care nu a auzit de Reforma. Romania furata, umilita, folosita ca masa de manevra, inrobita de ajutoare sociale, cu toaletele in fundul curtii si care refuza sa evolueze.

Asa numita „masa de manevra”. Am spus de 1000 de ori ca Politicul este oglinda societatii. Azi, de la inaltimea blcoanelor cozmopolite, din viteza bolizilor de firma sau pur si simplu de pe norisorul prosper unde se afla, bucurestenii au dat piept cu talpa tarii. E simplu, Ea a venit aici pentru a face un troc: „noi va sustinem mai departe pe voi, reprezentantii nostri, iar voi aveti grija de noi”.Guvernarea actuala pe asta se bazeaza. E simplu.De aceea democratia este de multe ori un sistem imperfect. Ea tine in subdezvoltare, cu capul in pamant, si in lipsuri imense o „masa de manevra”.

Chiar daca tonul articolui este trist, nu avem cum sa nu facem haz de necaz. Pozele sunt reale iar creditele se duc catre Horia Voicu. Sa vedem, cu explicatiile de rigoare, cateva fete reprezentative ale protestului PSD la adresa Statului Paralel.

Avem prima data idealistii. Oamenii convinsi ca dreptatea sta in PSD si in zbaterea lui de a tine Romania in bezna.

Ei cred ca „inainte era mai bine”. Nu pentru ca era mai bine ci pentru ca erau tineri. Iar cand esti tanar lucrurile par mai usoare. Sunt oameni cu viitorul furat de doua ori. Ei au cladit Romania Socialista, ei au avut parte de cele mai crunte dezagiri dupa 1989.

Urmeaza apoi cei ce vor sa „reformeze” Justitia. Chestia aia care pe ei ii incurca la nivel mic si pe sefii din partid la nivel mare.

Iata domnul de mai sus studiaza Kant iar cel ce urmeaza a fost probabil eliberat de bubosul Tudorel, pe motiv de supraaglomerarea puscariilor. De il injura toata politia romana ca i-a dat de lucru.

Urmeaza cei nostalgici dupa micii si berea de partid si de stat

E clar ca epigonii astia nu stiu sa pregateasca un eveniment asa cum o facea Marean Vanghelie. Acest zeu al intrunirilor cu votantii Psd.

Suntem chiar intrigati de ce domnul din imagine nu a adus niste pita cu slana de la Maramu’ sa isi trateze putin foalele manifestantii.

Trecem la categoria „viitor de aur tara noastra are”. Tineri tintuiti de „statul paralel” la o vasnica si permanenta letargie. Ei sunt cei pentru care ajutoarele sociale sunt o solutie, iar voturile lor se duc spre cei ce le incurajeaza.

Avem o veste proasta pentru ei: nu Statul paralel ii tine in intuneric ci propria neputinta de a lua viata in piept, de a munci(puschea pe limba) si de a-si face un viitor.

De fapt e clar o neintelegere. Tinerii prezentati aici e clar ca sunt buni meseriasi , agricultori, mecanici etc. Oameni harnici de care isi bate joc Statul paralel.

Dar sa ramanem optimisti. Iata un grup de sustinatori ce demasca abuzurile si privesc cu incredere spre conducerea partidului:

Si la final, avem categoria no comment. Adica purtatorii de mesaje. Sunt curios daca au putut sa buchiseasca ce dracu’ scrie acolo’ Incepem cu luptatorii impotriva Justitiei:

Daca nu stiu ce e aia politie politica, le explica tanti Veorica de la Videle-profesoara. Ca la orice protest trebuie sa existe si un mesaj clar, pe intelesul multimii:

-precizez ca nu stiu identitatea niciunui manifestant dar am comentat niste imagini surprinse trist de aparatul foto. Aceasta este realitatea. Acesta este Statul Perpendicular. Iar responsabilitatea pentru situatia de fata o poarta in intregime cei ce au dezamagit si care au fost sanctionati de cei ce puteau sa schimbe realitatea prin vot. Ei sunt in Europa sau fac dezmagiti proteste pe Facebook. Din pacate ele nu sunt decat chestii virtuale, ce nu pot schimba relitatea. Care realitate ati vazut-o in toata „splendoarea” ei.

Si la final un catec vesel sa cantam. Ca umorul nu o sa moara niciodata pe aceste meleaguri. Noi cu umorul si ei cu Statul perpendicular! Am zis!