02 iun. Cernobil dupa 31 de ani, vazut de placessuffering.com

Am fost abordat zilele trecute de in domn care m-a rugat sa ma uit pe in filmulet despre cum e azi Cernobil. Am facut asta si am ramas impresionat. Am o parte din film. Mai multe amanunte gasiti aici ,in curand sau pe pagina de facebook!

Acesta este filmul de prezentare al proiectului si apoi cateva cuvinte despre aventura. Multumesc Cristian Lipovan

„Inca din anul 2013, cand am inceput sa lucrez la proiectul meu de explorare urbana Places Suffering, avand ca idee fotografierea locurilor abandonate, am avut in gand explorarea oraselor Cernobil si Pripyat.

Mi-am dat seama ca acolo o sa gasesc aproape tot ce imi doresc pt acest proiect: case, apartamente, spitale, scoli, gradinite, hoteluri, fabrici, blocuri foarte inalte, parc de distractii, stadion, sediu de politie, de pompieri, toate abandonate.

Aici in urma cu 31 de ani s-a intamplat o catastrofa nucleara, acei oameni au fost evacuati din oras in cateva ore, aproape totul a ramas neatins, decat de groaznica degradare care a pus stapanire peste acel oras.

Pentru a ajunge acolo ai nevoie de un permis “special” de intrare in zona contaminata. De obicei nu e foarte greu de obtinut doar ca ai nevoie de un ghid bun care sa stie cum sa rezolve treburile acolo.

Totul e foarte foarte strict. De sarcofag pot sa zic ca m-am apropiat la cativa zeci de metri, e destul de periculos, radiatiile fiind inca destul de mari. Pentru a intra inauntru ai nevoie de un costum special de protectie de care eu nu am dispus.

Am stat 2 zile si 2 nopti, in care efectiv am pierdut notiune timpului, am profitat la maxim de fiecare moment fotografiind cat mai mult posibil. De radiatii nu mi-a fost teama, in unele locuri nivelul radiatiilor arata chiar si peste 20 μsv/h, asta e echivalentul a aproximativ 20 radiografii pulmonare.

Sunt cateva reguli foarte importante care daca le respecti esti relative in siguranta. Nu ai voie sa mananci in acea zona, sa bei apa, sa fumezi, sa te asezi pe jos, sa pui mana pe diferite obiecte, acestea fiind doar cateva dintre ele.

De fiecare data cand ieseam din zona contaminata treceam prin doua filter care iti indica daca ai trecut pragul maxim admis de contaminare, spre fericirea mea acest prag nu a fost depasit niciodata.

In acest moment locuiesc in Cernobil aproximativ 400 de oameni care au revenit la casele lor, nu i-a putut opri nimeni, desi zona e inca contaminata si va fii sute de ani de acum incolo.

Am reusit sa urc pe un bloc cu 16 etaje, de acolo se vedea o priveliste apocaliptica in care totul e fara suflare. In fotografiile surprinse acolo apar multe blocuri de locuinte, parcul de distractii, spitalul iar in departare se vede “cuibul” cu radiatii care anul trecut a fost consolidat cu mult otel.

Oricum fiecare fotografie surprinde cate putin din acel pustiu apocaliptic. Pt mine a fost o experienta foarte interesanta in care am invatat multe, iar anul viitor in primavera o sa organizez o tura foto la Cernobil si Pripyat cu fotografi care vor o aventura putin mai altfel. Urmatorul loc in care vreau sa ajung tot anul viitor dar in toamna este Fukushima in Japonia.”