06 aug. multumesc…

S-a vorbit mult despre generatia de sacrificiu, generatia Romaniei Mari, a inceputului de secol, si altele cu care astazi ne mandrim! S-a vorbit putin, aproape deloc, despre niste oameni care au trait vremuri cu adevarat interesante. Vorba unui baiat destept: sa te fereasca Dumnezeu sa traiesti vremuri interesante!

Dupa razboi, si instaurarea comunismului in Romania, au venit anii in care s-au nascut idealistii. Pentru ei tatuca era Stalin, majoritatea erau din raioane si regiuni, si au venit pe lume in anii de glorie ai comunismului. Ei au cladit comunismul si tot ei au avut parte de cele mai mari neajunsuri si neimpliniri. Ei au l-au dat jos pe Ceausescu nu agenturile staine, lor li s-a furat paradisul visat dupa dezamagirile tineretii!

Deci daca faceti parte din generatia in care se vorbea despre colectivizare, in care toti copiii deveneau oameni ai muncii sau cel mult ingineri, in care ratia si coada la lapte erau nelipsite, in care toti erau egali si saraci dar unii erau mai egali decat ceilalti sa aia se numeau nomenclaturisti, aduceti-va aminte de prieteni, sunati-i si iesiti la un pahar de vorba cu ei acum pana nu e prea tarziu!

Va aduc in discutie o generatie care prin munca si sacrificiul ei ne-a facut pe noi ce suntem azi! Generatia care a facut canalul, care a construit, cand inca se mai construia ceva fara deja celebrele fonduri europene, care a suportat industrializarea fortata cu pretul sanatatii si al vietii, care a dat tarii cat mai multi decretei facand avorturi cu andreaua sau sarind de pe dulap,care a suportat cu stoicism toate ororile unui sistem bolnav, care s-a saturat pana peste cap de „bunastare” minciuna si hainele gri si a dat peste turcisme, manele, cocalari si alte jeguri!

Prin sacrificiul lor avem noi azi puterea de a exista! Ei ne-au crescut, ei s-au sacrificat si ei si-au dorit o Romanie mai buna pe care noi, epigonii, nu am stiut sa le-o dam! Le dam in schimb la batranete un stat de toata jena si replici de genul: „generatie de bosorogi cat o sa va mai tinem in spate”? Cei ce spun asta uita ca oameni ca ei au ajuns cum au ajuns independent de vointa lor si cand s-au ridicat ,cu aceea farama de demnitate, au rasturnat munti si au facut ca vocea Romaniei sa fie auzita de tot globul!

Mi-am luat ramas bun zilele trecute de la cea care mi-a dat viata, cea care a trecut prin toate grozaviile descrise mai sus si cea care m-a invatat ceea ce sunt azi! Cea care m-a facut sa sper ca se poate mai bine. Cea care m-a indrumat sa fiu om! Cea care, mare cercetator , avea frigiderul gol acasa si un frig de crapau geamurile! Cea cu care faceam temele la lumina lumanarii si cea cu care orice disputa se termina la Larousse-dictionarul care pentru acele vremuri era echivalentul cult al wikipediei de azi!

Iti multumesc pentru ce am ajuns azi cu bunele si relele mele si nu voi uita niciodata de unde am plecat si ce m-ai invatat. Am sa ma straduiesc sa fiu un parinte la fel de bun ca tine! Mergi cu bine Mama!

Serban
later edit: vorbeam de epigoni- o minima cercetare i-ar fi adus pe ziaristii lui peste interesati doar de comentarii de doi bani: „ai vazut Huidule ca Dumnezeu nu doarme?” la aflarea adevarului istoric: mama a implintit 59 de ani pe 2 august a murit pe 4 august. In ceea ce priveste vitejii care judeca dar nu gandesc, vreau sa ii anunt a ma lasa rece comentariile lor-cei pe care ii reprezint sunt cu totul altii: anume cei care, dupa ce au citit ce am scris eu aici, si-au sunat parintii si le-au multumit!