01 dec. Fury un film care merita vazut!
Am fost azi la film si am vazut Fury. Un film american despre grozaviile din cel de al doilea razboi mondial. Pentru cei ce au vazut „Inglorious basterds” sau „Saving privat Ryan” filmul este o delectare. Mult mai bine realizat, cu scene de lupta atat de reale ca trebuie sa ai un stomac tare.
Lasand la o parte realizarea hollywoodiana, ce este in sine o capodopera, filmul e mai profund de atat.
Este raspunsul pentru ce sunt americanii cum sunt de atat-amar de vreme. Fie ca ne place fie ca nu, sistemul societatii americane este cel mai bun dintre toate sistemele gandite de Omenire pana acum.
httpv://www.youtube.com/watch?v=-OGvZoIrXpg
O sa gasiti in film caractere atat de diferite dar atat de americane azi: leaderul care tace si le face, sudistul scandalagiu, ipocritul credincios care omoara cu pricepere dar da citate din Biblie, hispanicul bun la toate si in fine: ucenicul vrajitor dotat cu noroc si care devine din baiat barbat in doar 2 zile! Ba e chiar si un negru intre soldatii americani!
Toti sunt diferiti, dar impreuna formeaza o echipa imbatabila, iar asta este si invatatura filmului: in viata Echipa poate fi potentata de individualitati puternice, ea poate fi creata de un asfel de individ cu abilitati, dar intotdeuna echipa e peste indivizii independenti oricat de numerosi ar fi aceia!
Pana nu ajungi in America nu intlegi puterea sistemului, a societatii. Luati individual sunt submediocrii, impreuna sunt o forta de temut. Unul dintre motive? Subordonarea este perfecta : oamenii au atributii bine delimitate si nimeni nu comenteaza deciziile. La noi sunt pre multi destepti: toti au o opinie si nu se face nimic. Boii trag la aceeasi caruta dar unul in sus altul in jos, unul hais si altul cea!
In viata m-am lovit din pacate cu ce am vazut in film. Filosofia mea despre echipa se reducea la fraza „nimeni nu e lasat in urma”! O idee foarte buna la razboi dar total ineficienta pe timp de pace. In echipele pe care le-am creat si le-am facut sa functioneze, nimeni nu era lasat in urma desi sistemul iti spunea cine trebuie sa plece.
Din pacate au ramas mai departe, producand frustrari imense pentru cei ce lucrau din greu si duceau in spate operatiunile. Imi cer scuze fata de ei, dar din greseli se invata! Ghiciti ce: exact elementele astea, duse in spate de toata echipa, au plecat primele cand a fost greu. Altele au sapat temeinic mana de ajutor intinsa! Amanunte alta data.
Se vede ca Brad Pitt a imbatranit si pentru rolul asta poate ia un Oscar ca actor nu numai ca producator iar o surpriza placuta pentru mine este Shia laBeuf pe care recunosc il vedeam altfel!
Andreea Mihalcea
Posted at 16:25h, 01 decembrieChiar sunt curioasa daca va avea trimiteri catre inglourious basterds
radu
Posted at 22:27h, 02 decembrieAi analizat corect si la obiect societatea americana, am doar doua mici obiectii la commentul tau. 🙂
Si anume, echipa merge ok in acest sistem pana in momentul cand ceva nu mai cadreaza in peisaj. Si asta poate fi absolut orice; o chestie putin mai alambicata care cere putina judecata in plus, iar seful, adica cel care gandeste nu poate fi gasit, ei, se opresc toti pt ca nu stiu care este problema, nu sunt obisnuiti sa-si puna capul la contributie. Si asta din cauza ca sistemul in general merge iar ei doar executa, nu sunt obisnuiti prea mult sa-si puna intrebari. In fond asta e societatea din NA. 15% cu scoala si restul sunt unelte in mainile celor 15%.Zic asta pentru ca de 10 ani traiesc aici si-i vad cum actioneaza. 🙂
A doua obiectie ar fi ca, nu sunt chiar submediocrii. Doar ca nu au cultura generala, pt ca societatea asta e cladita pe munca si nu pe teorie sau cultura. :)Adica pentru americanul de rand, daca o carte pe care o citeste nu-i aduce nimica in buzunar, ei bine nu o citeste, pt ca nu are interes.
radu
Posted at 13:31h, 07 decembrieSerban multa bafta! eu sunt prost de put! si ma dau mare pe internet! dar sunt prost prost!
Dan
Posted at 16:38h, 11 decembrieAcum cativa ani, ma uitam la un documentar despre al doilea „razbel”, cum spunea bunicu`- fost prizonier la rusi – si ma intrebam cat timp o sa se mai analizeze acest razboi. Acum, in 2014, apare al o miilea film cu un subiect de gen. Pana la urma au trecut 70 de ani de atuni.A fost masurat pe toate muchiile, a fost descris in toate cartile de istorie, a fost ecranizat, au plans bunicii si parintii…De ce m-as duce sa vad un film cu astfel de subiect?
De fapt, altceva voiam sa-ti transmit: felicitari pentru emisiunea de aseara!
multumim! Ar trebui sa te duci ca sa vezi ce isi pot face oamenii unii altora! Sa nu se uite asta!
Anca
Posted at 10:24h, 07 ianuarieFrumos filmul, iar actorii super buni insa parca eroismul ala dus la extrem nu prea m-a prins.
parbrize
Posted at 14:50h, 21 ianuariea iesti de curand varianta blueray a filmului, recomand acest film, frumos bine regizat si actori de minune
m
Posted at 18:46h, 21 februarieSocietatea americana e cea mai perfecta de pana acum??? :)) Ma faci sa rad.