18 dec. Timisoara acum 19 ani…

In orasul pe unde intra pentru prima data in tara mirosul de occident, oamenii incepeau sa-si regaseasca demnitatea calcata in picioare atat amar de vreme!

In Timisoara s-a scandat pentru prima oara: „jos comunismul”, iar cei ce-au indraznit sa infrunte sistemul au platit scump! Pentru ce au murit? Pentru ce? Pentru o viata mai buna, pentru libertate de exprimare, pentru democratie, pentru o Romanie prospera. Pentru vise si idealuri interzise, despre care nici nu vorbeai d’apai sa le mai si atingi!

Ce avem acum la 19 ani de la inceputul miscarilor de la Timisoara? Pai o societate superba: libertatea s-a transformat in libertatea smecherilor de a se impune in fata fraierestenilor. Cele 2 ore de cantarea romaniei de la tv s-au transformat in zeci de ore de crime si violuri pe la stirele de la ora 5 sau ca emisiuni educative s-au impus celebrele: „sa moare dusmanii mei” cu academician doctor inginer Guta de maimuta!

In loc de „reflector” avem acum dezvaluiri incendiare la otv si anchete cu inchizitorul popular Lazarus! Turnatorul securist, mostenitor de conturi, Felix a intrat in parlamentul Romaniei, unde comunistii de treaba si aia de moda veche si-au dat intalnire cu 70% din mandate! In locul lui tovarasului Nicu din Scornicesti, avem azi un marinar destoinic de la Murfatlar, care rade, bea, fumeaza si controleaza niste servicii de 1000 de ori mai dotate decat Securitatea de trista amintire.

Tribunalele i-au gasit vinovati de moartea timisorenilor din 1989 pe Chitac si Stanculescu, generalii care au deschis focul in decembrie 89! Ei bine nu! Nu ei sunt vinovati! Adevaratii vinovati suntem noi, cei ce i-am uitat… ei au murit, in inconstienta lor, pentru ca noua sa nu ne fie frica, sa recladim societatea, sa putem vorbi liber, sa evoluam, sa ne miscam, sa facem tot ceea ce lor le-a fost interzis!

Si ce-am facut noi? Am ridicat mizeria la rang de arta, am tabloidizat viata, am trecut de la banane verzi la frenezia mallurilor si de la circulatia cu sot si fara sot la blocajele de pe marile bulevarde!

Pasivitatea noastra a facut din micii limbrici strigatori de osanale comuniste, vedete de televiziune si jurnalisti de mare „probitate morala” . Micii activisti s-au dat de 3 ori peste cap si au devenit pupincuristii de azi, iar securistii aia batrani fac si desfac totul, tara razand had pe seama idealistilor care chiar au crezut ca vor schimba ceva prin jertfa lor!

Pentru toate astea noi suntem vinovati! Noi cei pentru care speranta abia mai palpaie, noi cei ce ne ragasim din ce in ce mai greu in limitele normalitatii dominate de ghiolbani, prost crescuti si shaormisti. Noi cei ce inchidem ochii de prea multe ori si la prea multe fapte! Noi suntem vinovati pentru ca i-am ucis de 2 ori pe eroii de la Timisoara! Viata lor s-a schimbat atunci pe o Speranta! Astazi, dupa 19 ani de la evenimente, am omorat si Speranta!

De sus ei vegheaza neputinta noastra si, privindu-ne cum ne chinuim sa ne traim viata de doi bani, printre frustrari si griji, neimpliniri si renuntari, ne soptesc mandri: „Am murit si suntem liberi!”